PARACLISUL PREA-SFINTEI NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU |
Facere a lui
Teostirict Monahul; după alţii, a lui Teofan
Acest paraclis se cântă
la întristarea sufletului şi la vreme de nevoie.
Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru..., împărate ceresc..., Sfinte
Dumnezeule..., Preasfânta Treime..., Tatăl nostru..., Că a Ta este
împărăţia..., Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă...
Şi acum..., Veniţi să ne închinăm (de 3 ori)
Psalmul 142:
1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru
credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Dumnezeu este Domnul... (de 3 ori)
Apoi troparele
acestea, glasul al 4-lea:
Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să
alergăm noi păcătoşii şi smeriţii şi
să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul
sufletului: stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi;
grăbeşte că pierim sub mulţimea păcatelor; nu
întoarce pe robii tăi deşerţi, că pe tine singură
nădejde te-am câştigat (de două ori).
Slavă... Şi
acum...
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune
puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte
rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine
ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de
tine, stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi
pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50:
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta Canonul
Născătoarei de Dumnezeu
Cântarea 1-a, glasul
al 8-lea:
Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor
scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului
nostru să-I cântăm.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu
miluieşte-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg căutând
mântuire; o, Maică a Cuvmtului şi Fecioară, de rele şi de
nevoi mântuieştemă.
Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe scârbe se
umple sufletul meu; alină-le, Fecioară cu liniştea Fiului
şi Dumnezeului tău, ceea ce eşti cu totul fără de
prihană.
Slavă...
Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi Dumnezeu, te
rog. Fecioară, izbăveşte-mă din nevoi, că la tine
scăpând acum îmi tind şi sufletul şi gândul meu.
Şi acum...
Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul cercetării celei
dumnezeieşti şi purtării tale de grijă
învredniceşte-mă tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce eşti
bună şi Născătoarea Celui bun.
Cântarea a 3-a:
Irmosul:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi
ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea
«Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor
întărire, «Unule, iubitorule de oameni».
Folositoare şi acoperământ vieţii mele te pun pe tine,
Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează
la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăţilor
şi credincioşilor întărire una întru tot lăudată.
Te rog, Fecioară, risipeşte-mi tulburarea sufletului
şi viforul scârbelor mele, că tu, mireasă dumnezeiască,
pe Hristos începătorul liniştei ai născut, ceea ce eşti
de Dumnezeu fericită.
Slavă...
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este
pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine
izvorăşte-o tuturor, că toate le poţi ca ceea ce ai
născut pe Hristos cel puternic întru tărie, una preacurată.
Şi acum...
F iind cuprins de neputinţe cumplite şi de chinurile
bolilor, tu, Fecioară ajută-mi; cer ajutorul tău
Fecioară, că pe tine te ştiu comoară de
tămăduiri neâmpuţinată şi necheltuită, ceea ce
eşti cu totul fără de prihană.
Următoarele stihiri se zic după Cântarea a 3-a şi a
6-a:
Izbăveşte de nevoi pe robii tăi, Născătoare
de Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm,
ca şi către un zid nestricat şi folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată,
Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu
şi vindecă durerea sufletului meu.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule... la care pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul: Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de
oameni... şi îndată sedealna, glasul al 2-lea:
Podobie: Cele de sus
căutând...
Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit,
izvor de milă şi lumii scăpare, cu deadinsul strigăm
către tine, Născătoare de Dumnezeu, stăpână: Vino
degrab şi ne izbăveşte pe noi din nevoi, ceea ce eşti
singura grabnic folositoare.
Cântarea a 4-a:
Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile
Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta». T ulburarea patimilor mele
si viforul greşealelor mele alină-le, ceea ce ai născut pe
Domnul îndreptătorul, dumnezeiască mireasă.
Chemând eu adâncul milostivirii tale, dămi-l mie, ceea ce ai
născut pe Cel milostiv si pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă
pe tine.
Slavă...
Îndulcindu-ne Preacurată, cu darurile tale, ţie cântare de
mulţumire cântăm, stiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Şi acum...
Nădejde şi întărire şi zid de scăpare
nemişcat câştigându-te pe tine, ceea ce eşti întru tot
lăudată, de tot necazul ne izbăvim.
Cântarea a 5-a:
Irmosul:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu
braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, lubitorule
de «oameni».
Umple, Preacurată, de veselie viaţa mea, dăruindu-mi
bucuria ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.
Izbăveşte-ne pe noi din nevoi, Născătoare de
Dumnezeu, curată, ceea ce ai născut izbăvirea cea
veşnică şi pacea, care covârşeşte toată mintea.
Slavă...
Risipeşte negura greşealelor mele, dumnezeiască
mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut lumina
cea dumnezeiască şi veşnică.
Si acum...
Tămăduieşte, curată, neputinţa sufletului
meu, învrednicindu-mă cercetării tale, şi sănătate,
cu rugăciunile tale, dăruieşte-mi.
Cântarea a 6-a:
Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi
spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de
răutăţi şi «viaţa mea s-a apropiat de iad, şi
ca Iona mă rog: Dumnezeule, «din stricăciune scoate-mă».
Cum a mântuit de moarte şi de putrejune firea mea care era
ţinută de moarte şi de putrejune, pe Sine însuşi dându-Se
spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului şi Dumnezeului
tău, să mă izbăvească şi de
răutăţile vrăjmaşului.
Pe tine te ştiu folositoare şi păzitoare prea tare
vieţii mele, fecioară, care risipeşti tulburarea
năpastelor şi izgoneşti asupririle diavolilor; de aceea
mă rog totdeauna; izbăveşte-mă de stricăciunea
chinurilor mele.
Slavă...
Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare
şi sufletelor mântuire desăvârşită şi desfătare
întru scârbe: de lumina ta pururea ne bucurăm, o, stăpână;
şi acum ne izbăveşte din nevoi şi din chinuri.
Şi acum...
Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire
trupului meu; ci mă rog tie, celei bune, care ai născut pe
Dumnezeu, Mântuitorul lumii şi Tămăduitorul bolilor,
ridică-mă din stricăciunea durerilor.
Preotul pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul,
aşa cum s-a arătat după Cântarea a 3-a.
Apoi ecfonisul şi condacul, glasul al 6-lea:
Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor nebiruită,
şi rugătoare neâncetată către Făcătorul, nu
trece glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor; ci
sârguieşte ca o bună spre ajutorul nostru, care cu
credinţă ne rugăm ţie: grăbeşte spre
rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire, apărând
pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.
Prochimen, glasul al
4-lea:
Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.
Stih: Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă
urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui
tău.
Evanghelia
Diaconul: Înţelepciune
drepţi...
Din Sfânta Evanghelie de la
Luca, citire: (I, 39-49, 56)
În zilele acelea, sculându-se Măria, s-a dus în grabă la
munte, într-un oraş al lui Iuda, şi a intrat în casa lui Zaharia,
şi s-a închinat Elisabetei. Iar când a auzit Elisabeta închinarea
Măriei, a săltat pruncul în pântecele ei; şi Elisabeta s-a
umplut de Duhul Sfânt şi a strigat cu glas mare şi a zis:
Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul
pântecelui tău. Şi de unde cinstea aceasta pentru mine, ca să
vină la mine Maica Domnului meu? Căci iată, cum a ajuns glasul
închinării tale în urechile mele, a săltat pruncul de bucurie în
pântecele meu. Şi fericită este aceea care a crezut că vor fi
împlinite întocmai cele spuse ei de la Domnul. Atunci a zis Măria:
Măreşte, sufletul meu, pe Domnul şi se bucură duhul meu
de Dumnezeu Mântuitoral meu, pentru că a căutat spre smerenia
roabei Sale. iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile, pentru
că mi-a făcut mie mărire Cel puternic şi sfânt este
numele Lui. Şi a rămas Măria împreună cu Elisabeta, ca la
trei luni Apoi s-a înapoiat la casa sa.
Slavă..., glasul al
2-iea:
Părinte, Cuvinte şi Duhule, Treime Sfântă,
curăţeşte mulţimea greşealelor noastre.
Şi acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive,
curăţeşte mulţimea greşealelor noastre.
Stih: Miluieşte-ne Dumnezeule, după mare mila Ta şi
după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte
fărădelegile noastre.
Şi stihirile
acestea, glasul al 6-lea:
Podobie: Toată
nădejdea...
Ajutorului omenesc nu ne încredinţa pe noi, Preasfântă
Stăpână, ci primeşte rugăciunea robilor tăi, că
scârbele ne cuprind si nu putem răbda săgetăriie diavolilor;
acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să
scăpăm noi, păcătoşii, pururea fiind biruiţi;
mângâiere nu avem afară de tine, stăpâna lumii. Nădejdea
şi folositoarea credincioşilor, nu trece rugăciunile noastre,
ci le fă de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat,
Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci cerând dar bun,
primeşte dăruirea către cererea cea de folos.
Prefacerea celor scârbiţi, izbăvirea celor
neputincioşi fiind, izbăveşte pe robii tăi,
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din
războaie, liniştea celor înviforaţi, singura folositoare a
credincioşilor.
Preotul zice:
Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi
binecuvântează moştenirea Ta, Cercetează lumea Ta cu milă
şi cu îndurări, înalţă fruntea creştinilor
ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru
rugăciunile preacuratei stăpânei noastre Născătoarei de
Dumnezeu şi pururea Fecioarei Măria; cu puterea cinstitei şi
de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosirile cinstitelor
puteri cereşti celor fără de trup; cu rugăciunile
cinstitului» măritului prooroc înaintemergătoruiui si
Botezătorului Ioan; ale sfinţilor măriţilor si întru tot
lăudaţilor apostoli; ale celor între sfinţi părinţii
noştri, mari dascăli şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de
Dumnezeu cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur; Atanasie cel Mare,
Chirii, Nicolae al Mirelor Lichiei şi Spiridon al Trimitundei,
făcătorii de minuni; ale sfinţilor, măriţilor,
bunilor biruitori mucenici; ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu
purtători părinţii noştri: Grigorie Decapolitul, Nicodim
cel simţit şi Dimitrie cel Nou; ale sfinţilor şi
drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana; ale
sfântului (N) a cărui pomenire o săvârşim astăzi, şi
pentru ale tuturor sfinţilor, rugămu-ne, mult-milostive, Doamne,
auzi-ne pe noi păcătoşii şi ne miluieşte pe noi.
Doamne miluieşte (de 12 ori), apoi ecfonisul: Cu mila şi cu
îndurările şi cu iubirea de oameni...
Cântarea a 7-a:
Irmosul:
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecind, cu
credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând:
«Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat».
Când ai vrut să rânduieşti mântuirea noastră,
Mântuitorule, Te-ai sălăşluit în pântecele Fecioarei, pe care
ai arătat-o folositoare lumii. Bine eşti cuvântat Dumnezeul
părinţilor noştri.
Maică preacurată, roagă pe Domnul milei pe Care L-ai
născut, să izbăvească de păcate şi de
mtinâciune sufletească pe cei ce cântă cu credinţă: Bine
eşti cuvântat Dumnezeu! părinţilor noştri
Slavă...
Comoară de mântuire şi izvor de curăţie, turn de
tărie şi uşă de pocăinţă, pe ceea ce Te-a
născut pe Tine ai arătat-o celor ce cântă: Bine eşti
cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum...
De neputinţele trupeşti şi de păcatele
sufleteşti pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul
tău cel dumnezeiesc, Invredniceşte-i să fie
tămăduiţi, Născătoare de Dumnezeu, care ai
născut nouă pe Mântuitorul Hristos.
Cântarea a 8-a:
Irmos: Pe
împăratul ceresc...
Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinţă de ajutor de la
tine, Fecioară, pe cei care cântă şi te preaânalţă
întru «toţi vecii».
Tămăduieşte neputinţele sufletului meu şi
durerile trupului meu, Fecioară, ca să te slăvesc,
curată, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl si pe Fiul si pe Sfântul Duh, Domnul.
Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară,
celor ce te laudă cu credinţă şi preaânalţă
naşterea ta cea de negrăit.
Şi acum...
Tu izgoneşti asuprirea si năvălirea patimilor,
Fecioară; pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii.
Irmosul:
Să lăudăm bine să cuvântăm şi să
ne închinăm Domnului, cântându-I si preaânălţându-L pe Dânsul
întru toţi vecii.
Pe împăratul ceresc, pe Care îl laudă ostile
îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaânălţaţi
întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a:
Irmosul:
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te
mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviţi
prin tine, slăvindu-te «cu cetele cele fără de trup».
Să nu întorci faţa ta de la izvorul lacrimilor mele,
Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a şters toată
lacrima de pe faţa tuturor.
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea
bucuriei şi ai pierdut grija păcatului,
Slavă...
Cu strălucirea luminii tale luminează. Fecioară,
negura neştiinţei şi o izgoneşte de la cei ce cu credinţă
te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.
Şi acum...
Pe mine care zac de boală în locul cel de răutate,
tămăduieşte-mă, Fecioară, şi mă întoarce
dintru nesănătate în sănătate.
Catavasia:
O , prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu
noi surpă-i, cu dreapta ta cea stăpânitoare si atotputernică,
si celor ce sunt în scârbe le ajută, pe cei asupriţi îi
mântuieşte şi dezleagă de păcate pe cei ce se roagă
ţie, că toate le poţi câte le voieşti
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare
de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată si Maica
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii
şi mai slăvită fără de asemănare decât
serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai
născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te
mărim»
Apoi stihirile
acestea, glasul al 2-lea:
Podobie: Când de pe lemn...
Pentru toţi care scapă cu credinţă sub
acoperământul tău cel puternic te rogi, ceea ce eşti
bună; că noi păcătoşii nu avem altă
izbăvire către Dumnezeu în nevoi şi în necazuri, pururea fiind
Încărcaţi cu multe păcate, Maica Dumnezeului celui de
sus. Pentru aceea cădem înaintea ta să ne izbăveşti pe
noi, robii tăi, din toate nevoile.
Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul.
Tuturor scârbiţilor bucurie si asupriţilor folositoare
şi flămânzilor dătătoare de hrană, străinilor
mângâiere, celor învăluiţi adăpostire, bolnavilor cercetare,
celor neputincioşi acoperământ şi sprijinire, toiag
bătrâneţilor, tu eşti, Preacurată, Maica Dumnezeului
celui de sus; pentru aceea ţie ne rugăm: grăbeşte si
miluieşte pe robii tăi.
Stih: Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă
urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui
tău.
Bucură-te, Fecioară preacurată; bucură-te,
cinstitul sceptru al împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai
crescut strugurele ce! de taină; bucură-te, uşa cerului
şi rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; bucură-te,
bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioşilor;
bucură-te, apărătoarea şi scăparea tuturor
creştinilor, stăpână.
Slavă... Şi
acum..., glasul al 8-lea:
Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa
Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te scăpare;
bucură-te, ceea ce eşti sfeşnic de aur; bucură-te,
Preacurată, care eşti slava creştinilor; bucură-te,
Mărie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te,
masa cea dumnezeiască; bucură-te, biserică; bueură-tes
năstrapâ de aur; bucură-te, bucuria tuturor!
În timp ce preotul cădeşte altarul şi poporul, se
cântâ aceste tropare ale Născătoarei de Dumnezeu, glasul al 8-lea:
Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile şi mai
curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi
din blestem, pe stăpână lumii, cu cântări să o cinstim.
Pentru păcatele mele cele multe mi se bolnăveşte
trupul, şi slăbeşte sufletul meu; la tine scap, ceea ce
eşti plină de daruri; nădejdea tuturor celor fără de
nădejde, tu îmi ajută.
Stăpâna şi Maica Izbăvitorului, primeşte
rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare
către Cei ce S-a născut din tine, o, stăpâna lumii, fii
mijlocitoare.
Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie ţie, celei întru
tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu. Cu
înaintemergătorul şi cu toţi sfinţii, roagă-L,
Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.
Toate ostile îngereşti, înaintemergătorul Domnului, cei
doisprezece apostoli şi toţi sfinţii, împreună cu
Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni ca să ne
mântuiască pe noi.
Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine
altă scăpare nu ştiu, eu cel ce sunt plin de tot felul de
păcate. Miluieşte-mă, nădejdea creştinilor.
Apoi: Sfinte Dumnezeule.., Preasfântă Treime..., Tatăl
nostru..., Ca a Ta este împărăţia... Şi troparele, glasul
al 6-lea; Miluieşte-ne pe noi, Doamne... Slavă... Doamne,
miluieşte-ne pe noi... Şi acum... Uşa milostivirii...
(caută la p. 8),
Preotul zice ectenia:
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne si ne miluieşte,
Doamne miluieşte (de 3
ori).
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea,
sănătatea, mântuirea cercetarea, iertarea, buna-sporire şi
chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) şi pentru ca să li se ierte
toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie.
Doamne miluieşte (de 3
ori).
Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locaşul
acesta, ţara aceasta, oraşul acesta şi toate oraşele
şi satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de
sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră şi de războiul
cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând, şi lesne iertător
să ne fie nouă bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeul nostru,
şi să-şi întoarcă toată mânia care se porneşte
asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui
cea dreaptă, care este asupra noastră, şi să ne
miluiască pe noi.
Doamne miluieşte (de 40
ori).
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor
marginilor pământului si a celor ce sunt pe mare departe, şi,
Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre
şi ne miluieşte pe noi.
Doamne miluieşte (de 3
ori) şi ecfonisul:
Că milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului
şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Apoi preotul face otpustul
cel mic.
|